Astăzi voi vorbi puțin despre cariere. Nu profesionale, ci la propriu, de piatră. De ce? Pentru că studiind diversele tendințe care predomină la un moment dat în societate, poți trage niște concluzii interesane cu privire la oamenii care alcătuiesc acea societate. Asta, și din încă alte câteva motive. Desigur, articolul de față n-are mai nimic de-a face cu tehnologia, despre care scriu de obicei pe acest blog. Dar uneori blogul îmi este și jurnal de gânduri și opinii. Asta ca mic disclaimer.
La început, oamenii trăiau în peșteri, având drept covor... piatra. Ulterior, au început să-și construiască locuințe tot mai bune, tot mai dotate și în care se putea sta tot mai confortabil. Ajungând la apartamentele moderne din zilele noastre. Când însă au văzut că au tot luxul și confortul la dispoziție, ce s-au gândit ei? Ia hai să ne întoarcem la cum eram înainte și să ne împodobim interioarele cu piatră! Și astfel au apărut gresia, faianța, travertinul și toate celelalte variațiuni pe temă.
Adică pe bune, e ca-n bancul cu afaceristul american. Cică un afacerist care făcuse școala la Oxford, merge pe o insulă, în concediu. Și pe insula respectivă, principala ocupație a localnicilor era pescuitul. Doar că nu prea se omorau ei cu munca, pescuiau strictul necesar, și în plus foloseau undițe clasice. Deși pești erau din belșug. Atunci americanul le-a zis: „Voi nu munciți cu cap. De ce nu vă creați niște plase cu care să puteți prinde mai mulți pești decât cu undița?” „Și la ce ne-ar folosi asta, au întrebat ei?” „Păi cu banii obținuți din surplusul de pești, ați putea să vă asociați și să vă construiți o barcă mai mare, special dotată pentru pescuit. Cu care să prindeți și mai mulți pești”. „Și ce să facem cu ei?” au întrebat din nou băștinașii. „După ce o să-i vindeți, vă veți putea construi o mică ambarcaține. Cu banii economisiți din profitul zilnic pe care vi-l va aduce, veți putea apoi să vă cumpărați un vapor de pescuit. Iar în final, să vă construiți o fabrică de prelucrare a cărnii de pește. Când veți ajunge în acel punct, care nu este deloc imposibil, veți avea atâția bani încât vă veți permite să vă retrageți undeva, pe o insulă exotică, pentru tot restul vieții, înconjurați de femei frumoase și fără să mai trebuiască să munciți.” Atunci localnicii s-au gândit puțin, și i-au zis: „Dar noi deja suntem pe o insulă exotică, înconjurați de femei frumoase și nu prea ne omorâm cu munca...”
Ok, mai sus am glumit. Evident, piatra pe care o folosim noi astăzi în apartamente este prelucrată și dă o notă de eleganță, stil și rafinament acesteia (locuinței), spre deosebire de piatra brută pe care își așterneau strămoșii noștri rogojina. Într-un fel, e ca diferența dintre un pietroi și o sculptură, care-i deja operă de artă. Iar dacă ai o casă, utilizarea pietrii ca pavaj în grădină este cu atât mai inspirată, după cum putem observa din imaginea anterioară, preluată de pe PiatraOnline.ro.
Dar, gândindu-mă și la lemnul pe care-l folosim ca semn de lux (mașini cu bord „de lemn”, ca să dau un singur exemplu), mi-a trecut și lucrul ăsta prin cap: nu cumva încercăm să ne întoarcem la rădăcini? La senzațiile simple și naturale pe care betoanele, cimentul și orașele moderne ne-au făcut să le uităm?
În încheiere, un clip cu se se mai poartă pe acum în materie de decorațiuni din piatră:
La început, oamenii trăiau în peșteri, având drept covor... piatra. Ulterior, au început să-și construiască locuințe tot mai bune, tot mai dotate și în care se putea sta tot mai confortabil. Ajungând la apartamentele moderne din zilele noastre. Când însă au văzut că au tot luxul și confortul la dispoziție, ce s-au gândit ei? Ia hai să ne întoarcem la cum eram înainte și să ne împodobim interioarele cu piatră! Și astfel au apărut gresia, faianța, travertinul și toate celelalte variațiuni pe temă.
Adică pe bune, e ca-n bancul cu afaceristul american. Cică un afacerist care făcuse școala la Oxford, merge pe o insulă, în concediu. Și pe insula respectivă, principala ocupație a localnicilor era pescuitul. Doar că nu prea se omorau ei cu munca, pescuiau strictul necesar, și în plus foloseau undițe clasice. Deși pești erau din belșug. Atunci americanul le-a zis: „Voi nu munciți cu cap. De ce nu vă creați niște plase cu care să puteți prinde mai mulți pești decât cu undița?” „Și la ce ne-ar folosi asta, au întrebat ei?” „Păi cu banii obținuți din surplusul de pești, ați putea să vă asociați și să vă construiți o barcă mai mare, special dotată pentru pescuit. Cu care să prindeți și mai mulți pești”. „Și ce să facem cu ei?” au întrebat din nou băștinașii. „După ce o să-i vindeți, vă veți putea construi o mică ambarcaține. Cu banii economisiți din profitul zilnic pe care vi-l va aduce, veți putea apoi să vă cumpărați un vapor de pescuit. Iar în final, să vă construiți o fabrică de prelucrare a cărnii de pește. Când veți ajunge în acel punct, care nu este deloc imposibil, veți avea atâția bani încât vă veți permite să vă retrageți undeva, pe o insulă exotică, pentru tot restul vieții, înconjurați de femei frumoase și fără să mai trebuiască să munciți.” Atunci localnicii s-au gândit puțin, și i-au zis: „Dar noi deja suntem pe o insulă exotică, înconjurați de femei frumoase și nu prea ne omorâm cu munca...”
Ok, mai sus am glumit. Evident, piatra pe care o folosim noi astăzi în apartamente este prelucrată și dă o notă de eleganță, stil și rafinament acesteia (locuinței), spre deosebire de piatra brută pe care își așterneau strămoșii noștri rogojina. Într-un fel, e ca diferența dintre un pietroi și o sculptură, care-i deja operă de artă. Iar dacă ai o casă, utilizarea pietrii ca pavaj în grădină este cu atât mai inspirată, după cum putem observa din imaginea anterioară, preluată de pe PiatraOnline.ro.
Dar, gândindu-mă și la lemnul pe care-l folosim ca semn de lux (mașini cu bord „de lemn”, ca să dau un singur exemplu), mi-a trecut și lucrul ăsta prin cap: nu cumva încercăm să ne întoarcem la rădăcini? La senzațiile simple și naturale pe care betoanele, cimentul și orașele moderne ne-au făcut să le uităm?
În încheiere, un clip cu se se mai poartă pe acum în materie de decorațiuni din piatră:
0 comentarii
Pentru afișarea avatarului, utilizați un cont Google. Nu faceți reclamă: comentariile cu linkuri spre magazine online (inclusiv pe nick) vor fi marcate cu spam. Lucru pe care probabil nu-l doriți, dacă ne gândim că blogul de față e găzduit de Google.