Bicicleta de oraș

In sezonul cald plimbarile in aer liber sunt extrem de relaxante si placute, mai ales daca ai la dispozitie si bicicleta preferata. Nu numai ca plimbarile fac bine la suflet, insa miscarea zilnica va fi mai usoara cu ajutorul unei biciclete potrivite.

bicicleta de oras

Exista numeroase modele de biciclete ideale pentru activitatile care te intereseaza, insa pentru oras ai nevoie de o bicicleta pe masura. Caracteristicile sale o fac perfecta pentru persoanele iubitoare de plimbari prin parcuri sau deplasari la serviciu in sezonul cald.

Caracteristici biciclete de oras


Bicicletele de oras sunt alegerea ideala pentru persoanele care doresc sa evite orele de varf din timpul zilei si doresc un mijloc de transport facil in orice moment. Principala caracteristica a acestor modele este ca dispun de o singura viteza. Cu toate acestea, nu elimina din rapiditate mai ales daca ai grija ce model de bicicleta alegi. Astfel, daca iti doresti un plus de rapiditate in fiecare plimbare pe doua roti iti recomandam o bicicleta de oras cu roti mai mari, de exemplu de 28 inch. Insa, daca printre preferintele tale principale nu se afla rapiditatea poti opta si pentru o bicicleta pliabila. Rezistenta este o alta caracteristica care te intereseaza la biciclete de oras, de aceea ai grija ca jantele sa fie inalte si sa dispuna de pereti de rezistenta. Un avantaj considerabil este reprezentat de pret, deoarece gasesti numeroase oferte accesibile pe site-ul SportAddict.ro.

Plimbari lejere cu biciclete


Modelul de bicicleta de oras este recomandat in principal pentru plimbari lejere prin parcuri si piete, insa poate fi si o alegere excelenta in deplasarile la serviciu. Anotimpul cald ne indeamna sa iesim mai mult in natura si sa ne bucuram de vremea insorita. Cu ajutorul unei biciclete de oras, plimbarile pe doua roti vor fi o adevarata placere pentru orice persoana. In plus, un avantaj major este reprezentat de usurinta cu care te poti strecura cu bicicleta prin trafic mai ales in orele de varf. Bicicleta de oras este modelul care iubeste viata urbana, asadar bucura-te la maxim de avantajele oferite!

Descopera viata urbana pe doua roti cu o bicicleta pe masura! Alege modele de biciclete de oras pentru experiente relaxante in fiecare zi. Iti dorim plimbari placute!

Ce este gheața carbonică?

Gheața carbonică sau gheața uscată este forma solidă (gheață) a dioxidului de carbon (carbonică). Asta înseamnă că o moleculă de gheață carbonică este compusă din doi atomi de oxigen și un atom de carbon. A fost descoperită prima dată în 1834 de un chimist francez, iar de atunci este folosită în numeroase scopuri industriale, comerciale și de cercetare. În imaginrea de mai jos, luată de pe Wikipedia, avem structura cristalină a acestui interesant produs de sinteză:

structura cristalina a ghetii carbonice

Cuvântul gheață vă poate duce cu gândul la ceva rece. Într-adevăr, compusul, numit dry ice în limba engleză, are o temperatură foarte scăzută. Iată pe scurt câteva caracteristici interesante pe care le prezintă:
  • Este mai rece decât gheața clasică.
  • Este incoloră și cu un foarte ușor gust de sifon.
  • Nu este toxică pentru organism.
  • În condiții de presiune și temperatură scăzută sublimează, adică se transformă direct în gaz, fără a trece prin stare lichidă.
Aceste proprietăți o fac foarte utilă în câteva domenii atât alimentare cât și industriale sau de entertaining. De exemplu, este folosită cu succes ca agent de răcire, inclusiv al alimentelor, acolo unde gheața obișnuită e o soluție impractică. Nu doar că este mai eficientă (temperatură mai mică), dar capacitatea de a sublima înseamnă că nu lasă niciun reziduu. Tot sublimarea o face folosită pentru diverse efecte de spectacol, avem deci gheata carbonica pentru efecte speciale, de genul celor pe care le vedeți la teatre sau pe scenă, cu fum. Același efect de fum poate fi creat la servirea anumitor băuturi alcoolice, suplimentar menținându-le reci. Avem deci gheața alimentară, care am zis deja că nu-i toxică și nu schimbă decât, foarte ușor, gustul băuturii. Există, bineînțeles, și alte diverse aplicații în industrie, cum ar fi curățirea anumitor instrumente, utilaje ori mașini, și în chimie sau alte domenii de cercetare.

Această formă de gheață se obține într-un mod relativ simplu și este deci un produs accesibil. Ca o curiozitate, pe Marte gheața carbonică este creată în mod natural, înconjurând calotele polare de acolo și fiind actor principal în diverse furtuni, echivalente cu furtunile noastre cu nori ce conțin apă. Ar fi inedit să realizeze cinva un film pe tema asta, nu credeți?

Deși gheața carbonică nu este toxică, sublimarea ei masivă în spații mici, închise, poate produce cantități însemnate de dioxid de carbon în formă gazoasă, care evident că nu-i neapărat recomandată (poate duce la hipercapnie, adică creșterea concentrației de dioxid de carbon din sânge). Cu alte cuvinte, folosiți-o cu grijă și respectând indicațiile prescrise.

În concluzie, dacă până acum nu cunoașteați aproape nimic despre acest produs, pe viitor, când veți participa cu prietenii la un spectacol care folosește mașini de produs fum, sau veți consuma la o petrecere selectă niște băuturi fine, răcite în acest mod, vă veți putea uimi prietenii cu cunoștințele dvs din domeniu. :)

Gențiana

Gențiana este o tipă sexy, căreia îi place să se îmbrace cu haine care să-i pună în valoare formele. Și acum că a venit vara, are ce pune în valoare: tricourile și fustele scurte îi evidențiază un corp, niște picioare și niște sâni plămădite parcă de un arhitect divin, care l-ar face gelos până și pe Alexandros de Antioch, presupusul autor al lui Venus de Milo. Și dacă artiștii îi cad la picioare, siderați de frumusețea-i ireală, de muritorii de rând, ca noi, nu mai vorbsc.

Gențiana

Gențiana adoră să cumpere. Nu în fiecare zi, dar când are timp și bani, dă o raită prin magazinele de articole vestimentare feminine, căutând lucruri în primul rând frumoase, în al doilea rând - pentru că nu are fițe - din materiale rezistente, care s-o țină mai mult decât gioarsele de la second-handuri din piața, și, pentru că Gențiana mai este și deșteaptă, în al treilea rând ieftine. Sau cel puțin la un preț modic.

Recent, Gențiana a intrat pe un magazin online, căutând genti. Poate să fie destinul, potrivirea dintre numele ei și ceea ce căuta, cert este că a aterizat pe o pagină cu genti noi, unde a fost întâmpinată de următorul mesaj:

Înscrie-te acum la newsletter, afli prima de noutățile de la Matar.ro și beneficiezi de un voucher cu 10% reducere, cadou.

Dar asta nu e tot: pe aceeași pagină ea a putut citi:

Liber la shopping! Cumperi 3 produse și plătești doar 2.

Și astfel Gențiana merge la serviciu plină de încredere în ea, nu doar cu haine diverse dar și cu o geanta de vara nouă în fiecare zi. Pentru că, ca femeie, trebuie să surprinzi întodeauna și să îți arăți noi fațete ale personalității tale.

După cum probabil bănuiți, Gențiana este un personaj fictiv, născut din imaginația autorului. Reducerile de la Matar.ro - nu. Spor la shopping!

Tehnologia și religia

stiinta si religie
În acest articol o să abordez puțin o problemă să-i zis așa spinoasă: tehnologia și religia. Sau, mai bine zis, eventuala relevanță a religiei în era modernă a tehnologiei. De ce am ales tehnologia și nu un alt domeniu? În primul rând pentru că pe blogul acesta scriu despre ea. În al doilea rând, conexiunile dintre religie și alte domenii să le zic umaniste sunt binecunoscute. De exemplu, gândiți-vă numai la limbă, unde avem cuvinte care au sensuri multivalente. Spre exemplu, avem epitaf ca specie literară (poezie, inscripție) și avem epitaf ca stofă brodată cu modele religioase, folosită de preoți; iată deja o legătură între artă și religie. Nu mai insist în această direcție.

La început, omul a fost preponderent religios, orientat înspre el și spiritualitate. Cu timpul însă, și mai ales cu evoluția științei, încrederea într-o divinitate exterioară a început să scadă. Astăzi am putea spune că tehnologia aproape că a înlocuit complet religia, afirmându-și supremația în toate domeniile. Pare imposibil de imaginat un Isus Cristos care să vină pentru a doua oară, în glorie, și pe care să-l filmăm și să-l uploadăm pe YouTube. Și totuși, dacă o să reflectăm cu atenție, o să ajungem la concluzia că religia și tehnologia nu sunt opozabile una alteia.

De ce nu sunt opozabile? Pentru că, oricât de straniu ar suna la prima vedere, ambele au la bază aceleași principii. Să ne gândim puțin la esența tehnologiei. Pe ce se bazează ea? Ce sunt Facebookul, twitterul, blogurile, Google, rețelele de social media etc? Sunt modalități de comunicare. Tehnologia este un canal de comunicare și are drept scop să ne apropie mai mult. Nu de asta vorbim la telefon unii cu alții? De cealaltă parte, religia vine de la latinescul religere, care înseamnă legătură, unire. Legătură între om și Dumnezeu, legătură între om și om. Iată că deja linia ce părea că le separă se subțiază.

Mai departe, dacă ne gândim dintr-o perspectivă spirituală, avansul tehnologic actual nu are nimic împotriva preceptelor divine. Din contră, Dumnezeu i-a zis omului, citat care se află menționat în Biblie: „Fiți Dumnezei!” Cu alte cuvinte evoluați, lărgiți-vă sfera de cunoștințe, apropiați-vă de mine. Este și firesc, dacă ne gândim că același lucru l-am dori și noi pentru copiii noștri. Tehnologia nu este interzisă, blamată sau pusă la zid de biserică, pentru că în Biblie avem mențiuni de sfinți care s-au deplasat cu carul, căruța și ce alte vehicule mai existau atunci, piese de vârf ale tehnologiei pentru vremea aceea.

În sfârșit, din punct de vedere al științei, Dumnezeu nu este o irealitate. Pentru că, oricât de avansată ar fi, știința încă nu i-a putut demonstra inexistența, nici chiar prin cei mai de seamă atei ai ei. Ba mai mult, dacă până acum darwinismul considera conștiința ca un produs sau rezultat al materiei, iată că ultimele descoperiri din fizica cuantică ne reliefează o materie care are la bază... energia, deschizând ușa unor posibilități fascinante, cum ar fi existența spiritului ca principiu imaterial.

Este poate unul din motivele pentru care Einstein credea în Dumnezeu.

De ce nu merge economia la noi

Suntem mari consumatori de mașini, mobile și calculatoare. Și totuși, o ducem destul de rău. De exemplu, prețul laptelui este cu 20% mai mare în marketurile noastre decât în cele din Paris. Benzina, și n-o să vă vină să credeți, costă aproape dublu decât în state. Ce spun toate acestea? Evident, că avem o economie care „duduie”. Dar să detaliez puțin și să vedem de ce s-a ajuns aici. Nu am pretenția ca toată lumea să priceapă mecanismele ce stau la baza bunei funcționări a economiei unui stat. Totuși, elementele prezentate în continuare sunt atât simple cât și elementare sau de bun simț. Să purcedem dară.

economie proasta

În primul rând, noi avem o problemă, ca țară, ca popor, cu ideologia socialistă. E adevărat, am abolit-o (teoretic) în '89, dar ea s-a păstrat în sufletele noastre și ne curge și acum prin vene. Este motivul pentru care avem atâtea partide și partiduțe de dreapta, ce nu reușesc să se definească, și un singur partid monolit, unitar, de stânga, deținând majoritatea în parlament. Partid de stânga înseamnă politici sociale, alocații, subvenții. Asta face cu ochiul laturii pasive, socialiste din noi, dar noi nu înțelegem un mecanism simplu: banii provin întotdeauna de undeva. Ceea ce statul ne dă cu stânga, trebuie să ne fure înapoi cu dreapta. Și astfel au apărut taxe și impozite tot mai mari.

Taxele și impozitele au în teorie scopul de a aduce bani la buget. În practică, din cauza corupției generalizate, banii ajung fie pe pensiile, alocațiile și subvențiile de mai sus (politica de stânga, să curgă voturile!), fie în buzunarele altora. Taxele mari omoară efectiv economia. De ce? Pentru că economia, ca să-și revină, trebuie să se bazeze pe IMM-uri, adică pe intreprinderi mici și mijlocii. Însă, în loc de vreun ajutor minimis, micii intreprinzători primesc de la stat taxe peste taxe. Controale, impozite, țepe și apoi iar controale. În loc de sprijin, li se bagă bocancul în gură. Consecința directă este că fie afaceriștii vor face evaziune fiscală, iar asta nu ajută economia, fie nu vor putea avea profit, iar asta iarăși nu ajută economia. În timpul ăsta, datorii de milioane sau miliarde de euro ale marilor concernuri sunt iertate prin decrete guvernamentale.

Apoi, politica instabilă face ca străinii să nu dorească să investească în România. De ce să-și deschidă o firmă aici când peste un an legea se poate schimba și ei se pot trezi cu încă o taxă, cu încă o condiție, adică practic țepuiți? Au și ei două variante: fie cotizează la cine trebuie în parlament, și atunci câștigă diverse licitații dar serviciile prestate se dovedesc în contra intereselor României, fie își fac fabrică în China, unde există mână de lucru ieftină și stabilitate politică, și atunci asta ajută economia, dar nu a noastră, ci a Chinei, bineînțeles.

Și iată cum, paradoxal, un stat declarat comunist (China) a ajuns să surclaseze un stat declarat capitalist (România) tocmai la capitolul economie.

Crăpa-i-ar capul caprei lui Matt Cutts

Postarea de față este scurtă. Probabil știți că Matt Cutts este șeful echipei de anti-spam de la Google, și din când în când mai publică câte un videoclip pe YouTube, în care răspunde la diverse întrebări, majoritatea pe teme de SEO. Ei bine, una dintre cele mai votate întrebări a fost cea din clipul care urmează. Enjoy!

Puțină știință și magie

Ce au în comun nume ca IBM, BRD, Xerox sau Romtelecom cu tema zânelor, ursitoarelor sau a jocurilor pentru cei mici? Ei bine, se pare că toate aceste nume răsunătoare, pe lângă multe altele, au apelat la serviciile unei firme ce organizează petreceri pentru copii. Ceea ce nu-i un fapt chiar atât de neobișnuit: este normal ca astfel de companii sau branduri mari să organizeze uneori petreceri, strângeri de fonduri, să sponsorizeze anumite activități sociale sau reprezentații televizate șamd. Și deci să aibă nevoie de serviciile unor profesioniști în așa ceva. Dar este oarecum amuzant să le vezi siglele pe site-ul infinityevents.ro, care are un aspect și o temă de carte de povești.

magie si stiinta

Și dacă tot suntem la capitolul ăsta, să studiem puțin acest site. Nu o să abordez acum tema fantastică sau a miturilor și poveștilor folclorice, deoarece blogul are puțin o altă orientare. Și nici nu o să revin asupra discuțiilor interminabile despre rolul pozitiv sau negativ al tehnologiei în viața noastră și „deturnarea” copiilor de la jocurile lor clasice, naturale; sunt o grămadă de bloguri și site-uri care tratează acest subiect, așa că le puteți consulta pe acelea. În esență, progresul la care am ajuns nu este rău în sine, la fel cum electrivitatea nu este rea; depinde de noi cum le folosim, ele sunt neutre și ne pot ajuta.

Tema asupra căreia o să mă opresc aici este... una de prejudecăți. Ceea ce aduce nou acest site în peisajul pitoresc mioritic este că poți plăti pentru a crea o poveste magică care să-i includă pe copiii tăi. Subiect care este destul de sensibil. Dintr-un singur motiv: românul nu este obișnuit să plătească. Românul este obișnuit să pirateze. Vă rog să nu negați: câți dintre voi aveți Windows cu licență acasă și câți Windows luat de pe torenți sau din alte rețele p2p? Ne-am obișnuit să nu plătim nici pentru lucrurile care sunt extrem de sofisticate sau avansate, dacă le putem obține gratuit. Cum o să dăm bani în condițiile astea pe ceva absurd: cum să dăm bani pentru ca micuții noștri să aibă parte de niște... jocuri specifice vârstei lor?

Antagonismul situației e accentuat de faptul că, în mod natural, copiii se joacă. E ca și cum ai da bani pentru ca ei să-și dorească ciocolată sau dulciuri. Știi că își doresc asta, este în firea lor, și atunci de ce să plătești, când nici măcar pentru sistemul de operare de pe PC-ul tău n-ai plătit? Și totuși, acest mod de a raționa este o prejudecată. În străinătate există de mult timp asemenea firme care organizează petreceri și ele au o rațiune solidă. Poate că aveți bani, o carieră strălucită dar nu aveți timp să vă ocupați zi de zi de copii. Sau este ziua lor, care-i o dată pe an, și vreți să le lăsați niște amintiri memorabile. Ce poze aveți de pe când erați voi mici? Două trei, mici, alb-negru, uitate într-un colț de sertar? Cum ar fi ca micile voastre comori să rămână cu niște poze mari (HD), colorate, în care să se regăsească pentru totdeauna alături de personajele îndrăgite din basme și povești?

Apoi, faptul că toată lumea s-a jucat în copilărie nu ne face pe toți experți în psihologia copilului, la fel cum faptul că toți conducem o mașină nu înseamnă că suntem toți șoferi sau faptul că toți avem un calculator nu ne transformă pe toți în informaticieni. Jocurile au o anumită influență asupra psihicului celui care participă la ele; în găști de cartier, jocurile pot dezvolta un anumit tip de personalitate, nedorită de părinți. O petrecere organizată de cineva care se pricepe la asta poate din contră, să fie educativă, să trezească setea pentru lectură, pentru poezie, pentru artă.

Dar acestea sunt lucruri fine, poate prea fine și eterate pentru gândirea cetățeanului obișnuit. Totuși, eu mă bucur că astfel de site-uri își fac simțită prezența și aici.

Argumente pro și contra tehnologie

În ultima vreme au apărut nu o duzină, nu o droaie, o multitudine de site-uri și bloguri pe teme de tehnologie. Ceea ce nu-i un lucru rău; tot un blog axat preponderent pe tehnologie este și acesta. Iar apariția acestor site-uri nu ar trebui să mire pe nimeni, deoarece ele nu fac altceva decât să vorbească despre gadgeturile pe care le folosim tot mai des, să dea expresie unei tendințe; sunt, dacă doriți, o oglindă virtuală a unei lumi din ce în ce mai tehnologizată. Dar oare această tehnologizare nu ne face să ne pierdem naturalețea?

ulei de argan

Tehnologia înseamnă totodată și artificialitate. Există azi din ce în ce mai multe voci care susțin că ne îndreptăm spre o lume moartă, o lume care și-a pierdut rădăcinile. Iar dacă ne întrebăm care ne sunt rădăcinile, răspunsul trebuie să se îndrepte spre natură. Zi de zi omul de azi, omul modern se trezește la 6, 7 sau 8 dimineața, la fel ca și ieri și la fel ca acum un an, se spală, își bea cafeaua și apoi merge la job. Petrece acolo 8-10 ore, cu o scurtă pauză de masă, făcând aceleași lucruri pe care le făcea ieri și anul trecut, pentru ca apoi să parcurgă același traseu înapoi spre casă, unde să cineze, să se uite la televizor și apoi să se culce, pentru ca a doua zi să reia procesul. De acord, acum se deplasează cu mașina și nu pe jos, ca străbunicii noștri, dar oare această rutină zilnică, pe care știința și progresul tehnologic ne-au adus-o, nu ne transformă într-un fel de roboți?

Este, cum ziceam, opinia a tot mai mulți militanți pentru reîntoarcerea la o viață pură. Ce ar însemna o viață pură? O viață care să pună accent pe emoții, care să ne readucă în sânul naturii, care să ne facă să ne găsim un sens în iureșul ăsta nebunesc. O piesă de bază în această teorie se referă la alimentație. Mai marii multinaționalelor sau titanilor din comerț afirmă că nicicând omul nu a avut o medie de viață mai mare decât cea de acum. Însă nimeni nu vorbește de calitatea acestei vieți. Milioane de oameni care sunt avizi după știri cu titluri bombastice și cumpără tot mai multe produse alimentare noi de la market, în speranța că poate așa vor acoperi cumva golul din ei. Doar că produsele cumpărate sunt, și ele, atinse de umbra secolului 21.

Am citit un articol în care se specifica că mai mulți cercetători au descoperit că rata de descompunere a cadavrelor a scăzut foarte mult. Motivul, și n-o să vă vină să credeți: chimicalele (E-urile) prezente în produsele alimentare pe care le consumăm zilnic! Vă mai aduceți aminte când ați mâncat, de exemplu, ultima roșie? Și prin asta nu mă refer la roșia cumpărată din magazin: aceea e obținută în seră și nu are niciun gust. Când ați mâncat ultimul fruct natural? Banana de la magazin, apropo, nu se pune. Pentru că este tratată cu diverse substanțe care să-i accelereze creșterea. Fruct cules de voi, cu mâna voastră, din grădină. Deși e posibil ca și acela să fie plin de nitrați.

Câți dinte voi folosesc ulei presat la rece? Ați gustat măcar o dată, să vedeți ce diferență de gust există față de cel pe care-l cumpărăm noi cu bani grei din marketuri? Iar în afară de ulei de floarea soarelui, ați mai folosit alte uleiuri? De rapiță, de măsline, ulei argan, cunoaște cineva? Știți că uleiurile se pot folosi, în afară de prepararea hranei, la masaj sau pentru a parfuma încăperea? Sau că unele dintre ele au chiar efecte terapeutice? Cine să ne spună asta, vânzătorul de zahăr și ulei de la colț? Care își ia și el doza zilnică de informații de pe site-urile comune, majoritatea... pline de subiecte legate de tehnologie?

Care tehnologie, cum spuneam anterior, nu-i rea. Dar poate că nu-i nici de ajuns. Un subiect la care merită să ne gândim.

Comentarii

ZeList

Arhivă